Cine nu prețuiește viața, n-o
merită! (Leonardo da Vinci)
O chelneriță bolnavă de astm a murit
din cauza fumatului pasiv la locul de muncă. Tânăra care era studentă și lucra
la un bar din Chicago, a suferit un atac de astm provocat de fumul de țigară
din local. Deși starea ei era foarte bună când a ajuns la locul de muncă, după câteva
minute s-a prăbușit la podea, nici inhalatorul, nici resuscitarea medicilor nu
au avut niciun rezultat. (www.aradonline.ro)
Fumători, ucigași fără
voie
Văzut de foarte mulți ca o
activitate recreațională, fumatul activ descrie acel act prin care, o
substanță, cel mai des tutunul, este arsă, iar fumul inhalat. Cunoaștem riscurile
și nocivitatea substanțelor la care se supun fumătorii activi și chiar ne
îngrijorăm pentru sănătatea acestora, fiind dispuși chiar la campanii antifumat.
Dar câți dintre noi sunt conștienți de faptul că, dacă nu la fel, poate chiar
mai periculos decât fumatul activ este fumatul pasiv, definit ca expunerea la
fumul ambiant (fumul ambiant - asocierea dintre fumul expirat de fumător și
fumul emanat de la capătul aprins al țigării)? Totuși, foarte puțin fumători
sunt responsabili, realizând că în în ecuația lor de plăcere/sănătate îi
implică și pe alții. Și cifrele nu prea iartă. Organizația Mondială a Sănătății
(OMS) estimează că circa 700 milioane de copii respiră un aer poluat de fumul
de țigară. În SUA, fumatul pasiv este considerat a fi cauza printre nefumători
a 46.000 de decese prin boli de inimă, 3.000 de cancere pulmonare și peste
300.000 de cazuri de infecții ale tractului respirator la copiii sub 18 luni, în fiecare an. (www.romedic.ro/fumatul-pasiv) De
asemenea, Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate (2003/2004) în
colaborare cu firma Focus Advertising, a desfășurat proiectul Combaterea consumului de tutun prin conştientizarea populaţiei cu privire la
riscul fumatului pasiv şi efectele acestuia asupra sănătăţii. Proiectul estima că în Marea Britanie 3
milioane de oameni sunt expuși la fumul de țigară, iar în Uniunea Europeană
(UE), această cifră se ridică la 30 milioane (dintre care mor anual 80.000
persoane). Cei mai afectați de fumul de țigară la locul de muncă sunt lucrătorii
din industria hotelieră, a turismului și a restaurantelor, reprezentând circa 5
– 10 % din acest număr. În ceea ce-i privește pe lucrătorii din barurile
europene rata mortalității în rândul acestora datorată fumatului pasiv se
ridică la aproape unul pe zi. Oricum, căminul pare cel mai periculos din
perspectiva fumatului pasiv. În statele membre ale UE, anual se înregistrează
72.000 de decese datorate fumatului pasiv acasă. (www.eubusiness.com) În România,
în cadrul unor sondaje efectuate, 54 % din cei chestionați aprind țigara acasă
în prezența nefumătorilor. Aproape 60 % dintre fumători fumează în mașină în
prezența unui nefumător, minor sau major și, probabil cel mai cutremurător, 91
% dintre românii care fumează o fac și acasă. (www.newspad.ro/Fumatorii-ucigasi-fara-voie,137362.html)
Demn
de remarcat este faptul că acest lucru se petrece într-un context în care peste
87 % dintre cei intervievați definesc corect termenul de fumător pasiv.
Dacă am cancer, cred că-l merit!
„Fumul produs de tutun
reprezintă un inamic extrem de puternic al sănătății publice”, afirma chirurgul
american Richard Carmona. Un studiu recent realizat de University College of
London a scos la iveală faptul că fumatul pasiv mărește vulnerabilitatea la
bolile mintale, riscul de a fi internați în spitale de psihiatrie în următorii
șase ani fiind de trei ori mai mare decât în cazul nefumătorilor, relata Daily Mail. De asemenea, fumatul pasiv
crește riscul de degradare a funcțiilor cognitive, cum ar fi memoria, potrivit
rezultatelor unor cercetători britanici și americani, riscul apariției bolii
Alzheimer crescând cu 44 %. (www.mediafax.ro)
Conform unor
studii recente, realizate de Weill Cornell Medical Center din New York, fumatul
pasiv prezintă riscul apariției unor modificări genetice la nivelul plămânilor.
Nu este de mirare atunci că riscul de dezvoltare al unor afecțiuni respiratorii
crește cu 20 – 30 % pentru persoanele care „fumează” prin plămânii altora. Prin
urmare, anual se înregistrează decese din cauza cancerului la plămâni,
determinat de fumatul pasiv. Să nu mai amintim de astm bronșic, bronșite
cronice, alergii, cancer de gât sau ale mucoasei bucale și că în mai puțin de
cinci minute de la inhalarea fumului de țigară se poate instala tuse și
respirație șuierătoare (wheezingul). (www.adevarul.ro)
Totodată, fumatul pasiv afectează şi sănătatea arterelor coronare. Persoanele
care inhalează fum de ţigară au un risc cu 25 % mai mare de a dezvolta o
afecţiune coronariană, fumul antrenând formarea plăcilor de aterom pe arterele
coronare şi îngustarea acestora. Specialiştii au observat că structura
pereţilor vaselor de sânge se modifică după doar 30 de minute de fumat pasiv.
Un lucru pe
care cei mai mulți fumători activi îl uită este faptul că nu sunt responsabili
numai pe starea lor de sănătate, ci și pe cea a copiilor lor. Copiii devin „fumători”
pasivi atunci când mama fumează în timpul sarcinii, când o gravidă este la
rândul ei „fumătoare” pasivă sau când copilul trăiește efectiv într-o casă în
care se fumează. Fiind expuși unui mediu în care sunt eliberate substanțe
cancerigene, cei mai mulți copii sunt predispuși la boli infecțioase, otite, un
sistem imunitar deficitar și chiar cancer al plămânilor, în cazul expunerilor
prelungite de timp. În viața intrauterină, copiii sunt expuși riscului de
malformații, de dezvoltare anormală, retard, afecțiuni respiratorii imediat
după naștere și chiar moartea copilului în uter. Există chiar riscul de avort
spontan. În cazul mamelor care alăptează, din cauza fumatului activ sau pasiv
se reduce prolactina, hormonul responsabil cu producerea laptelui. Nu în
ultimul rând, merită semnalat și Sindromul Morții Infantile Subite, care apare
de cele mai multe ori la copiii de până în șase luni și se manifestă prin
decesul bebelușului, fără ca în prealabil să prezinte semne de îmbolnăvire.
Probabil de aceea, în unele state canadiene, fumatul în autoturism în prezența
unui copil este strict interzis și se pedepsește cu o amendă de până la 250 de
dolari canadieni. (www.medlive.hotnews.ro)
Să nu uităm
cât de periculoasă poate fi atât pentru fumătorii activi, cât și pentru cei
pasivi, expunerea la reziduurile de nicotină de pe haine, mobilă, pereți și
chiar covoare (fumat la mâna a treia). În combinație cu un mediu poluant,
nicotina generează noi substanțe nocive pentru organism, iar o canapea poate
genera probleme la fel de mari ca o scrumieră. Practic, este suficient să
circuli cu mașina unui fumător înrăit ca să împrumuți resturi de nicotină pe propria
piele. (www.pnas.org)
Unde-i lege... ne tocmim
Privind la articolele Convenției
Cadru ale OMS, prin care cere țărilor să adopte și să aplice legislații ce
prevăd protecții împotriva tabagismului, la Convenția Cadru pentru Controlul
Tutunului (CCCT), ce prevede interdicția la nivel mondial al formelor de
publicitate și de promovare a produselor de tutun, măsuri legislative de
protecție a persoanelor împotriva expunerii la fumul ambiant la locul de muncă,
în transportul public și alte spații închise, nu putem decât să lăudăm
intențiile acestea. De asemenea, la nivelul UE, cel puțin în ultima perioadă,
legislația de interdicție a fumatului a devenit populară. Aproape 90 % din
irlandezi au susținut legea antifumat din 2004. Totodată, Norvegia, Italia,
Malta, Suedia și Scoția au interzis fumatul în locurile publice, la locurile de
muncă, în baruri și în restaurante. (www.eubusiness.com) În
România, legislația interzice fumatul în spații publice închise, nespecificând
foarte clar că fumul de țigară este interzis la serviciu. Acest fapt, așa cum
este cu multe legi românești, permite angajatorilor să interzică total fumatul
în companii, să nu implementeze niciun fel de regulament antifumat sau să
amenajeze acele spații „ventilate corespunzător”. (www.cotidianul.ro)
Vă puteți imagina în ce măsură se respectă legislația în țara noastră
gândindu-vă la faptul că doar într-o săptămână Autoritatea Națională pentru
Protecția Consumatorului a verificat peste 1.000 de agenți economici și a
încasat 1.100.000 RON din amenzi. (www.presa-zilei.ro/stire/5618/fumatul-pasiv.html)
Să nu uităm și de faptul că România a fost condamnată de Curtea
Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru că în mai multe penitenciare nu
există spații pentru nefumători. Acest fapt a avut loc ca urmare a unei
plângeri semnate și depuse la CEDO de Gheorghe Florea (61 ani, fost pușcăriaș,
Botoșani), plângere în care consemna că pe toată perioada detenției a împărțit
aceeași celulă cu peste 100 de deținuți, cei mai mulți dintre ei fumători, în
condițiile în care suferea de hepatită cronică și hipertensiune. Statul român a
fost obligat să plătească daune de 10.000 de euro fostului deținut. (www.romania-actualitati.ro)
Analizând modul în care se aplică legislația în vigoare în unele țări, de
multiplele efecte negative asupra organismului, nu este de mirare că Bruxelles-ul
pregătește pentru anul 2011 un proiect legislativ aspru, ce urmărește
eliminarea oricăror excepții de la interzicerea fumatului în locurile publice
în toate statele membre UE. (www.romanialibera.ro)
Nu am fost niciodata
fumător activ. Fumător pasiv?... da, am fost de mai multe ori prin nu știu ce
birou de bugetari, autobuz, microbuz sau taxi, pe stradă sau pur și simplu prin
parc. Nici nu vă imaginați cât de mari sunt beneficiile unei vieți fără fum. În
casa ta poate mirosi frumos, mâncarea poate avea gust de mâncare, poți petrece timp, energie și bani pentru a
înlătura efectele fumului de țigară asupra perdelelor, pereților și a
mobilierului din casă. Poți cheltui mai puțini bani pe medicamente, atât pentru
tine cât și pentru cei din casă. Și tot legat de... acasă... de obicei ne
învățăm copiii să aibă grijă de sănătatea lor, să-și spele mâinile înainte de
masă, să nu stea în curent, însă uităm de cele mai multe ori să-i învățăm să
stea departe de fumători. Că e un trecător ce fumează pe trotuar sau în stația
de autobuz, un grup de tineri în fața unui local, un vecin pe balcon,
educatoarea sau învățătoarea sau poate chiar noi, dragi părinți, le dăm
exemple, îi influențăm. Copiii imită... aveți grijă ce idei le dați! Suntem
datori să le garantăm un aer cât mai curat!
Dacă ești
angajat nefumător și ești stresat de fumul de țigară de la serviciu nu trebuie
să uiți că este o lege care te protejează în acest sens. Cereți-le patronilor
să respecte legea, pentru că un loc de muncă fără tutun ajută la crearea unui
mediu de lucru sănătos și sigur. Eficiența și sănătatea personală/a
colectivului se poate îmbunătăți vizibil. Costurile se reduc atunci când
fumatul, chibriturile/brichetele, chiștoacele și scrumul de țigară dispar.
Echipamentul de birou, mobilierul, perdelele vor mirosi frumos și vor avea o
durată de viață mai mare fără fum de țigară. Riscurile de incendii sunt mult
diminuate. În fond, trebuie să facem tot ce ne stă în putință, ca nefumători,
să trăim și să lucrăm într-un mediu fără fum prin asigurarea și crearea unor
locuri publice „libere de tutun”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu