Viața este o consumație – unii consumă, alții se
consumă. H. Wallon
„E simplu, e posibil și cât se poate
de legal. Vrei să te amețești? Nicio problemă, te amețim noi!” Așa ar putea
începe povestea etnobotanicelor sau tentativa unor nesimțiți de a-i prostii pe
oameni în față. Comercianții își prezintă marfa drept îngrășământ pentru
plante, odorizant de cameră sau produs destinat cercetării. Toată lumea știe
însă, că ele se consumă, deși consumatorii habar nu au ce este o plantă
etnobotanică și nici ce efecte secundare poate avea.
Publicitate
falsă
„Magazinele de vise”, așa cum mai
sunt cunoscute locurile unde se vând etnobotanicele, au apărut în România în
anul 2008. Alin Rotaru este primul afacerist care a importat produse din Anglia
și a deschis primul butic din țară, la Galați. Și-a prezentat marfa drept
produs pentru aromo-terapie și... povestea lui a funcționat. A început modest,
pe internet, și astăzi este cel mai mare distribuitor de etnobotanice din țară.
„Vindem
îngrășământ pentru plante! Îngrediente: ketones mix, extracte din ierburi și
glucoză. A se folosi câte o doză la fiecare ghiveci de plante. Măriți doza doar
dacă planta e mai mare. Udați bine, nu amestecați conținutul cu alte
îngrăsăminte.” Aceasta e noua formulă sub care se vinde unul dintre cele mai
periculoase droguri etnobotanice din România: „Special Gold”. Deși termenul în
sine (plante etnobotanice) înseamnă „studiu al denumirilor populare al
plantelor”(www.dexonline.ro), știu că vă și
întrebați deja... ce legătură este între studiul plantelor, așazisul
„îngrășământ” pe care comercianții îl vând în „magazinele de vise” și numeroși
tineri care și-au pierdut viața ca urmare a consumului de etnobotanice?
Aparent, nu este nicio legătură. Totuși, lucrurile se leagă mai bine decât
v-ați imaginat!
La
distanță de un click
Dacă accesezi online un site care
comercializează etnobotanice, vei fi inițial întâmpinat de un avertisment cât
se poate de confuz: „Produsele noastre sunt comercializate numai pentru
colecționari privați sau studiu etnobotanic...” „Produsele nu sunt recomandate
consumului uman.” „Utilizarea lor vă aparține în întregime.” (www.etnoplant.ro) Cu toate acestea,
continuând navigarea online, ești întâmpinat de mesaje care indică foarte
explicit că, în urma consumării, vei avea parte de senzații foarte puternice de
energie, putere sporită și euforie. Când vrei să aflii mai multe despre
produsul pe care dorești să-l cumperi poți lesne observa că multe dintre ele nu
au elemente de identificare traduse în limba română. Iar în cazul în care unele
au inscripționări în limba română, acestea sunt cât se poate de
contradictorii:„Interzis consumului uman”, dar și „Utilizarea lor este strict
interzisă persoanelor sub 18 ani”. Un tertip pentru ca totul să pară legal. Ce
să mai înțelegem? Ce conțin ierburile și prafurile care se vând? Asta se pare
că știu numai producătorii și comercianții care iau plante obișnuite (mentă,
sunătoare, etc.) și le amestecă cu plante halucinogene și substanțe toxice de
care nici măcar specialiștii nu au auzit. Se presupune că înainte de ambalare
plantele sunt stropite cu diverse tincturi sau substanțe sintetice (amfetamine,
metamfetamine) care ulterior produc efecte adverse foarte puternice.
„Dacă
nu a murit nimeni până acum, n-oi muri nici tu!”
Sub denumirea de plante etnobotanice se
comercializează diverse plante uscate, ambalate sub formă de țigări,
comprimate, pulberi sau fragmente vegetale ambalate în plicuri, care odată
consumate produc efecte fizice și psihice de neimaginat. Imediat după consum se
pot instala dureri de cap, amețeli, senzație de greață, vărsături, creșterea
frecvenței cardiace, creșterea tensiunii arteriale, transpirație excesivă,
dilatarea pupilelor și tremurături ale corpului. Din punct de vedere al
efectelor psihice produse de folosirea acestor plante psihotrope putem vorbi de
stări de confuzie (pierderea identității), atacuri severe de panică, senzație
de moarte iminentă, imposibilitatea de a se concentra și memora, probleme de
raționament logic, halucinații și senzații de decorporalizare (ieșiri din
corp). Ceea ce este poate cel mai tragic lucru în toată această poveste este
faptul că nici măcar consumul de droguri ilegale nu este atât de periculos,
deoarece efectele consumului de etnobotanice sunt foarte puțin cunoscute și îi
așază pe medici în ipostaza de a nu ști efectiv ce tratament să aplice. De
asemenea, dr. Lucian Vasiliu declara că etnobotanicele pot da crize asemănătoare
schizofreniei, din cauza halucinațiilor consumatorii putând devenii un pericol,
atât pentru ei înșiși, cât și pentru cei din jur. Și... să nu uităm! Din cauza
etnobotanicelor... se moare.
Efecte...
în cifre
Potrivit ultimelor statistici, „România
(7%) a ajuns pe locul patru în Uniunea Europeană (UE) în ce privește consumul
de plante etnobotanice, în condițiile în care în 2008 nici nu figura în acest
clasament”, a declarat reprezentantul EURAD (Europa împotriva drogurilor),
Gigel Lazăr. Suntem imediat în urma Angliei (37%), Germaniei (15%) și Olandei
(14%). Ne putem „mândri” la capitolul acesta cu peste jumătate de milion de
consumatori și peste 400 de „magazine de iulzii”, fenomenul fiind considerat o
explozie. Viitorul pare și mai sumbru în condițiile în care, în 2010, bugetul
țării noastre nu a inclus nici măcar un singur leu pentru activitatea de
combatere a acestui fenomen. Cel mai mic buget în privința aceasta îl are
Slovenia - 7 milioane de euro. (www.mediafax.ro) „Nimeni nu și-a
imaginat vreodată că vom asista la o creștere exponențială a consumului de
plante etnobotanice”, a afirmat Cezar Preda (PDL)
Psihologii care lucrează cu persoanele
dependente de droguri precizează că principalii consumatori de etnobotanice din
România sunt adolescenți sau adulți tineri, în proporție covârșitoare bărbați
(81%), din mediul urban (88,4%), lucru confirmat și de un sondaj Ciado România
efectuat pe un eșantion de 1700 de persoane din 10 municipii reședință de județ,
în perioada 25 – 30 noiembrie 2010. Aproape jumătate sunt persoane fără
ocupație și numai 9, 1% sunt elevi. Totodată, blestemul etnobotanicelor nu-i
ocolește nici pe pensionari, 1, 7% dintre consumatori fiind din grupa aceasta
de vârstă. (www.romanialibera.ro)
Analiză...
Dacă încercăm să găsim vinovați pentru
acest flagel probabil că i-am găsi repede: „Există cineva în instituțiile
statului care a lăsat prea multă libertate afacerii cu etnobotanice”, afirma
deputatul Mugurel Surupăceanu, lucru cu care este de acord și Cezar Preda
(PDL), citat de Agerpres. Tabloul este completat și de deputatul Tudor Ciuhodaru,
care afirma că „există o întreagă piață a drogurilor de sinteză, multe dintre
ele fiind produse ale industriilor farmaceutice care nu și-au găsit
întrebuințarea clinică. Cel mai adesea sunt canapidoidele băgate în aceste
produse etnobotanice, pentru că sunt euforizante.”
Putem da vina și pe legilația românească
practic incapabilă la ora actuală să stopeze fenomenul. Legea controlează ce
scrie pe ambalaj, nu ce conțin plicurile sau țigările propriuzise. Deși
Ministerul Sănătății a elaborat un ordin prin care cerea UE interzicerea
etnobotanicelor, totuși, UE a blocat ordinul acesta, cerând autorităților
reclamante să indice substanțele ce vor să fie interzise și dovezi științifice
pentru care solicită acest lucru. Problema este că aceste plante nu au fost
cercetate nicăieri în UE, ca atare nu se poate afirma că planta respectivă
conține principiul activ respectiv, este introdus în tabelul plantelor
interzise prin lege, deci, nu ai voie să-l vinzi. Așa se face că, cel puțin
deocamdată, afacerile cu etnobotanice prosperă, pe măsură ce legislația se îmbunătățește,
comercianții găsind noi metode de a „fenta” legea și de a-i zăpăci pe oameni cu
produsele lor. Până una alta, doar OPC-ul mai reușește să amendeze și să
închidă câte un magazin pentru publicitate înșelătoare, nu pentru deținere și
comercializare de droguri.
Dar poate ar trebui să ne gândim că,
probabil, singurii vinovați pentru fenomenul de față suntem... noi, pentru că,
în fond, cel care vinde nu e atât de vinovat ca cel care cumpără. Până la urmă,
suntem vinovați că, deși trăim într-o lume dură, alegem să evadăm din realitate
cu un „joint”, o „linie”, o injecție sau un păhărel, în loc să înfruntăm
realitatea și să încercăm să facem ceva util cu viața noastră.
Cred totodată că, în calitate de părinți
ne facem vinovați pentru că ne neglijăm copiii. Și, nu-i așa, parcă suntem
datori să facem mai mult pentru odraslele noastre! Nu pot să nu mă întreb... la
ce „visează” copilul meu? În ce magazine intră, cu cine se întovărășește, cât
timp lipsește de acasă și câți bani cheltuie pentru a-și realiza „visele”? Cât
timp îmi iau eu, ca părinte, să visez împreună cu copilul meu, să facem planuri
de viitor împreună? Atâta timp cât vom da vina pe producătorii și comercianții
de etnobotanice, pe statul român și pe legislație, într-un cuvânt... pe alții,
ne vom trezi probabil, târziu, ca dintr-un vis pe un pat de spital, sau lângă
patul spitalicesc pe care zace neputincios copilul nostru sau... și mai tragic,
te poți trezi din visare la înmormântarea fiului/fiicei. Stă în puterea mea și
a ta să facem o schimbare. În fond... noi decidem!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu