Boala secolului XXI

 În situaţia actuală este de aşteptat ca mai mulţi indivizi să se simtă nesiguri sau descurajaţi, iar unii dintre aceştia să se simtă prinşi în capcana unor stări psihologice.

Mugur Ciumăgeanu, medic psihiatru

            Cunoscut drept unul din cei mai mari pictori din istoria artei, Vincent van Gogh a murit la doar 37 de ani ca urmare a unei tulburări bipolare netratate (schimbare extremă de dispoziție – de la depresii severe până la episoade maniace). Starea psihică i-a fost puternic influențată de ritmul infernal de muncă pe care și-l impusese, mâncarea proastă și dependența de tutun, cafea și alcool. (www.wikipedia.org)

            Pe muchie de cuțit

            Probabil că nu sunt singurul care prin expresii de genul „nu ești normal”, „ai înnebunit” am încercat, mai în glumă, mai în serios, să trezim în persoana de dialog un sentiment de autoevaluare cu privire la propriile-i facultățile mintale. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), sănătatea nu înseamnă doar absența bolii, ci și un psihic echilibrat, relații interumane de calitate și o viață plină de sens. În sens holistic, sănătatea implică o stare de mulțumire, pace și liniște sufletească. (www.who.org) Pe fondul acesta, boala psihică desemnează un grup de tulburări ce cauzează o severă disturbare de gândire, afectivitate și în relațiile sociale. Boala psihică este diferită de întârzierea mintală (retard – prezența capacității intelectuale reduse apărute încă de la naștere), persoanele afectate de acest tip de boală fiind în mod obișnuit normale ca inteligență. (www.scribd.com/doc/11557200/Sa-Intelegem-Bolile-Psihice)

            La nivel mondial, situația nu este deloc roz, existând peste 400 milioane de persoane cu tulburări mentale. Mai mult, un studiu realizat în Marea Britanie a demonstrat că bolnavii psihici sunt cei mai stigmatizați oameni din punct de vedere social. Cei 2.000 de respondenții au recunoscut că le-ar fi mai ușor să-și recunoască homosexualitatea decât să admită că suferă de o anumită boală psihică. Nici la nivel de cuplu lucrurile nu stau altfel, oamenii fiind de patru ori mai predispuși să rupă o relație dacă partenerul lor ar fi diagnosticat cu dizabilitate psihică. Cu 1.100 de cazuri la suta de mii de locuitori, România se află pe locul trei în ce privește bolile psihice în rândul populației, după Estonia și Slovacia, într-un clasament ce include 23 de state europene. De asemenea, în orașele mari doar 30% dintre pacienții cu afecțiuni psihice își recunosc și folosesc tratamente medicamentoas. Totodată, ar trebui să existe 11.000 de psihoterapeuți, adică de 20 de ori mai mulți decât în prezent. (www.mediafax.ro)

            Boală grea de mii de ani

            Unii psihiatri declară cu o ușoară notă umoristică faptul că în Mesopotamia existau o mulțime de oameni deprimați. Și Hipocrate era convins că bolile psihice sunt cauzate de disfuncții fizice sau de un dezechilibru al fluidelor din corp, numite umori. Au existat și perioade când oamenii bolnavi psihic erau considerați ca fiind posedați de diavol. De asemenea, în secolul al XV-lea s-a înființat în Anglia un spital pentru „lunatici” (oameni cu halucinații). Istoria confirmă și cazul unor personalități care, într-un fel sau altul, au fost afectate psihic: Hohn Forbes Nash (Premiul Nobel pentru economie 1994 - schizofrenie); Robert Schumann (compozitor german – tulburare bipolară); Prințesa Diana de Wales (depresie și bulimie); Abraham Lincoln (primul președinte republican al SUA – depresie). (www.wikipedia.com)

            Cauze

            Psihiatri recunosc că nu sunt cunoscute pe deplin cauzele bolilor psihice, mai mulți factori jucând aici un rolimportant. Pe de o parte, există unele cauze genetice, însă moștenirea ereditară nu a fost demonstrată cu certitudine. Totuși, există o tendință ca în anumite familii să apară mai mult ca în alte familii acest timp de boală. Pe de altă parte, se pare că dezechilibrul în funcționarea biochimică a creierului este răspunzător pentru anumite îmbolnăviri psihice. Cu toate acestea, există și o mulțime de factori externi ce trebuie incluși în ecuație. De la lipsa armoniei familiale, stres, conflicte (profesionale, interpersonale), sărăcire, pierderea unei persoane dragi, lipsa unor repere clare, nesiguranța, trecerea de la un stadiu economic superior la unul inferior, pensionarea, până la multiplele sarcini de serviciu, obligațiile de acasă, facturile și scadențele de la bancă... toate aceste ne fac să ne întrebăm nu „dacă”, ci mai degrabă „când” cineva o va lua razna. (www.adevărul.ro) Scriitoarea Ellen White amintea, încă din secolul XIX, și cauze ce țin de domeniul spiritual: „mustrările de conștiință datorate păcatului care subminează integritatea psihică și dezechilibrează mintea”, „predicarea unor doctrine greșite” (flăcările iadului și chinul etern al celor răi), „imaginația” greșit canalizată, „mânia, nemulțumirea, egoismul sau imoralitatea”, „lipsa puterii voinței”, expunerea copiilor de timpuri la activități intelectuale excesive și „supărarea, necazul și teama”. (www.azsromania.org)

            Trăsături sau boli?

            Nomenclatorul bolilor psihice, publicat de Asociația Americană de Psihiatrie în 1952, a fost dintotdeauna un fel de „carte de căpătâi” a psihiatriei mondiale. După modul lor de manifestare, bolile psihice pot fi definite ca boli apărute ca o reacție la un eveniment psihotraumatizant (psihogeniile – nevrozele, tulburările de personalitate) sau, în cazuri mult mai severe, pot fi caracterizate prin pierderea contactului cu realitatea (psihozele - halucinațiile, delirul, tulburări de conștiință, depersonalizarea). La rândul lor psihozele se împart în două categorii: în primul rând, plecând de la factori externi boliile psihice pot fi cauzate de alcool, intoxicații cu metale grele (plumb, mercur), sifilisul, traumatisme cranio-cerebrale, boli degenerative cerebrale, epilepsie; în al doilea rând, există factori care afectează buna funcționare a sistemului nervos central: schizofrenia, tulburările anxioase (fobiile, atacurile de panică), anorexia (pierderea poftei de mâncare), bulimia (foame excesivă continuă), delirurile cronice, psihoza maniaco-depresivă. (www.preferatele.com) Noua versiune a Manualului de Psihiatrie a stârnit deja controverse, deoarece include printre cazurile tradiționale de dereglare psihică și „shpping”-ul, neîncrederea persistentă în guvern sau forțele de ordine, dereglarea de bronzare, boala frgiderului (a celor care stau în fața frigiderului deschis minute în șir uitându-se înăuntru) sau dereglarea de semafor (o dereglare de comportament de care suferă acei șoferi care, atunci când semaforul arată culoarea roșu, avansează lent în așteptarea verdelui). (www.descopera.ro) Totodată, potrivit cercetătorilor americani, și lenea își caută loc printre bolile psihice, relata Adevărul. De asemenea, potrivit aceleiași publicații, uitucii care devin agitați și furioși când nu-și mai amintesc unde au parcat mașina ar putea fi diagnosticați cu o boală psihică. Nici bărbații care se gândesc la sex o dată la 20 de minute se pare că nu vor scăpa de viitoarea „biblie” a psihiatrilor americani, aceștia urmând să fie diagnosticați cu sindromul hipersexualității. Alte comportamente introduse de americani în zona patologicului sunt adicția de jocuri de noroc, dependența de internet, sindromul alcolismului fetal, doliul traumatic și sindromul olfactiv de referință (specific japonezilor – teamă obsesivă că propriul corp emite mirosuri neplăcute – duce la izolare și la evitarea locurilor publice). (www.dailymail.com)

            Richard Bentall, profesor de psihologie clinică la Universitatea Bangor, Scoția, a respins clasificarea noilor afecțiuni declarând că acestea nu au nicio bază științifică, de acest fapt urmând să profite în mod deosebit cabinetele private de psihiatrie. (www.adevarul.ro) În ton cu acesta este și psihiatrul brazilian Theodor Lowenkron, chiar coordonator al lucrărilor din noul Manual de Psihiatrie, care declara că riscul este „o excesivă psihiatrizare a diferitelor categorii diagnosticate”. (www.descopera.ro) Altfel spus, în lumea modernă, indiferent că a crescut sau nu numărul afecțiunilor psihice sau capacitatea omului de a le recunoaște, tot mai multe alterări de moment ale comportamentului oamenilor sunt definite drept dereglări psihiatrice.

            Despărțind faptele de ficțiune

            Există, de cele mai multe ori, concepția că o boală mintală înseamnă pur și simplu „nebunie”. Utilizând etichetări crude ca ceea de „nebun”, „psihopat” nu vom face decât să descurajăm persoana în a cere ajutor și de a provoca durere. De asemenea, se suține faptul că bolnavii psihic se pot trata singuri doar prin propria voință. Aceștia nu se pot trata singuri. Așa după cum boala psihică nu e cauzată de „slăbiciuni” personale, ea nu poate fi tratată doar prin voință și puterea proprie. Ea se poate trata numai cu tratament corect, administrat de un specialist. Dacă credeți că suferinzii de boli psihice sunt violenți” vă înșelați. Această opinie se datorează informațiilor mass-media, care caută senzaționalul. De fapt, persoanele bolnave psihic sunt în mai multe cazuri victime, nu agresori. Poate faceți parte din rândul acelora care cred că cei mici nu suferă de boli psihice. Fals! Milioane de copii suferă de afecțiuni depresive, anxioase necesitând un tratament de specialitate prompt. Și dacă v-ați gândit că „pe mine nu mă poate afecta”, trebuie să știți că oricine poate fi afectat, indiferent de vârstă, sex, rasă, stare materială, istorie familială. Încurajator este faptul că tratamentul este disponibil pentru oricine, iar cercetarea oferă tot mai multe posibilități de tratament.

Starea psihică și spirituală influenţează sănătatea corpului. Atunci când mintea este liberă şi fericită, conştiinţa şi simţământul de satisfacţie generează o stare de bucurie şi de mulţumire, care se reflectă în întregul sistem fiziologic. De asemenea, puterea voinţei, autocontrolul simţăminte de mulţumire, altruism şi bunăvoinţă sunt factori esențiali în menţinerea sănătăţii fizice și, mai ales, psihice. Deși boala psihică are adesea efecte devastatoare asupra persoanei, ea poate coexista cu o personalitate excepțională, cu talentul, creativitatea și o limpezime și pătrundere psihologică extraordinară. Sunt numeroși oameni faimoși de-a lungul istoriei care au fost diagnosticați cu o boală psihică și fără contribuția cărora societatea noastră ar fi fost privată de progrese semnificative. Compozitori, matematicieni, conducători de state, scriitori, actori, dramaturgi, oameni de știință cu boli psihice au influențat lumea în care trăim azi. Bolile lor au fost la fel de împovărătoare ca ale persoanelor obișnuite, însă modul cum ei au reușit să le înfrunte, realizând în același timp capodopere, teorii inovatoare sau mișcări politice, este o dovadă a faptului că nu trebuie să privim boala mintală ca pe o experiență care reduce din valoare ființei umane. Pentru că avem preț în ochii Săi, Iisus Christos ne cheamă de fiecare dată la El, pe „toți cei împovărați” ca să ne dea „odihnă”.