Catolicismul sub foc încrucișat

Asigurând ajutor. Creând speranță. Schimbând vieți.

Declarația de Misiune a Serviciului Social Catolic al Diocezei Charlotte

            Era o zi de marți, 20 martie 2009, și liderii Universității Catolice Notre Dame (Indiana, SUA) făceau publică decizia ca președintele Barack Obama să susțină discursul serbării de sfârșit de an universitar. Decizia bordului universității a stârnit critici serioase din partea multor credincioși catolici, legalizarea avortului și încurajarea studiilor având ca suport celulele stem de către actualul președinte, constituind baza acestor critici. A fost inițiată chiar o petiție care a intitulat decizia drept „o atrocitate și un scandal”, prin care i se cerea Părintelui Director „să oprească această parodie imediat”. „Această națiune are o mulțime de lideri implicați în Biserică (Catolică), în afaceri, în probleme de drept, în educație, în politică, în medicină, în servicii sociale și în multe alte domenii care ar putea de departe să primească această onoare ”, mai preciza petiția. (http://www.catholicnews.com/data/stories/cns/0901364.htm).

O religie influentă

            Istoria papalității și a ideii de „catolicism” este mai mult decât istoria unui stat (Vatican) sau a unei instituții (Sfântul Scaun), ci este intersecția multor fapte reale cu narațiuni imaginare, este suma unor ritualur, dar și a unor secrete păzite încă cu strășnicie. Cu toate acestea, rolul pe care Biserica Catolică l-a avut în civilizarea omenirii este remarcant, întrețesându-se chiar cu formarea civilizației vestice. 

Când timpul liber devine sărbătoare

Nu te odihni niciodată pentru munca pe care ai făcut-o, ci pentru aceea pe care o vei face. 

Nicolae Iorga

Când nu ai timp liber, de obicei, îți faci, nu-i așa? Sunt unii oameni care, în momentul când sunt în criză de timp, ... mai cumpără.

„Vând timp liber!”. Așa sună anunțul online al unei tinere de 18 ani din China, relatează publicația People’s Daily. Lucrând ca promoteriță în supermarketuri, tânăra își oferă timpul liber, contra cost, în vederea achiziției acestuia de către un potențial cumpărător: „Voi fi onorată să fiu devotată celor care chiar nu dispun de timp!”. Timpul oferit spre vânzare exclude cina și intervalele temporale alocate odihnei, iar toate sarcinile pe care și le asumă vor fi îndeplinite în locuri publice, pentru a evita comportamentele erotice sau agresive. Ciudat și inedit gest, într-un context în care, devenit „călăul” persoanelor care cunosc prea bine noțiunea de „serviciu” sau „școală”, stresul ne-a transformat, ușor dar sigur, timpul liber în „hobby” și ne-a surprins căutând să înțesăm în această frântură de timp cât mai multe ore, minute și secunde.

Somonul de Atlantic - regele peștilor

În apele adânci ale oceanelor trăiesc viețuitoare care „vorbesc” despre complexitatea creațiunii lui Dumnezeu. Somonul de Atlantic este una dintre acestea.

            Somonul de Atlantic este unul dintre cele mai uimitoare specii de pe planetă. Simțul olfactiv, osmoreglarea, abilitatea sa de a „naviga” în ocean, migrația și salturile uriașe peste obstacole aproape imposibil de trecut, au uimit și inspirat umanitatea timp de sute de ani.

Somonul este numele generic al câtorva specii de pește din familia Salmonidae. Din aceeași familie, fac parte și câteva specii numite „păstrăvi” care nu migrează (Oncorhynchus), fiind întâlnite mai des sub următoarele denumiri: chinook, coho, pink, chum și sockeye. Somonul trăiește atât în partea de nord a Oceanului Atlantic (salmo salar – specie migratoare – la care ne vom referi), cât și în Oceanul Pacific (oncorhyncus – specie rezidentă).

Deși a fost numit regele peștilor cu mai bine de trei secole în urmă de către scriitorul englez Izaak Walton, denumirea științifică de salmo salar („somon săritor”),  i-a fost dată de zoologul Carl Linnaeus în 1758. Somonul este un pește răpitor cu un corp alungit (poate atinge 1, 5 metri lungime și 30 de kg), cap și gură foarte mari și dinți conici, puternici. Pielea este acoperită cu solzi mici, aproape ascunși în piele, având nuanțe variate de culori: de la gri-verde, la roșcat-negru. El își adaptează culoarea după mediu foarte repede, ceea ce explică aceste variații de culori. Se hrănește în principal cu crustacee și moluște. Având în vedere acest fapt, dinții i se uzează atât de repede, încât îi cresc dinți noi în mod regulat.

Rugăciunea... exercițiu spiritual sau meditație transcedentală?

Este ruşinos să te rogi! (Nietzsche)

            Dă-ne iubirea care dăruieşte cu adevărat, tandreţea care uneşte, abandonarea de sine, iertarea împărtăşită şi uniunea în iubire fizică. Deschide-ne inimile către Tine, către amândoi şi către bunătatea voinţei Tale. Nu este jurămintul făcut de doi tineri în faţa altarului, ci este doar o rugăciune compusă de un grup religios catolic din Marea Britanie, ce ar trebui înălţată înainte de actul sexual. Compusă cu scopul să „purifice intenţiile”, rugăciunea a fost inclusă în Cartea de rugăciuni pentru soţi şi publicată în Catholic Truth Society, din Londra. (http://www.agenda.ro/news/news/22575/rugaciunea-inainte-de-sex.html) 

 Despre rugăciune...

            Pentru că omul modern nu mai are timp să se roage, site-ul www.biserici.ro a lansat o provocare: „Cineva se roagă pentru tine!”. „Credinciosul” nu trebuia decât să trimită rugăminţile în timp ce o comunitate necunoscută de credincioşi urma să se roage. Penibilul cererilor i-a determinat pe organizatori să renunţe: „Rugaţi-vă pentru fisura mea anală”, „ajutaţi-mă să scap de vrăji şi farmece” şi „faceţi câteva slujbe ca să-mi găsesc câinele pierdut.”

Romanul adultului miop

„Știi unde poți căpăta definiția omului?” – te întreb. În templu. În biserică. Acolo ești comparat cu Dumnezeu, fiindcă exprimi chipul și asemănarea Lui. Dacă Biserica ar dispărea din istorie, istoria n-ar mai avea oameni. Ar dispărea și omul. În biserică afli că exiști. (Petre Țuțea)

            Recent, reverendul maghiar Zoltan Lendvai (45 ani) și-a inscripționat stema papală pe skateboard și a ieșit pe stradă pentru a-i atrage pe tineri la biserica unde-și ține predicile. Până acum, a dăruit șase plăci de skateboard tinerilor din biserica sa, a relatat BBC. Am simțit de multe ori că acesta este modul în care pot aduce mai mulți oameni mai aproape de Iisus, a declarat preotul. Ca o curiozitate, trei adolescenți care nu frecventaseră biserica au început să vină în mod regulat, uimiți de mișcările executate de preot.

Răstignirea Pruncului

          Sfârșit de an 2011... Zeci de cupluri își vor petrece noaptea dintre ani la Clubul Pleasure Dome, din Arad. Intrarea? 200 lei per cuplu, fiind incluse mâncarea, băutura și... sexul. Da, ați auzit bine, sex după pofta inimii, cu soțul sau soția celorlalți. Așa sună una din provocările moderne lansate de membrii Clubului Swing Pleasure Dome, din Arad, pentru petrecerea ultimei nopți din an. Ciudat? Așa am zis și eu, chiar strigător la cer. Personal nu rezist să nu mă întreb: de unde atâta imoralitate, de ce atâta desfrâu? Dacă sărbătoarea Crăciunului, a nașterii Domnului – cum o numesc unii - , nu a făcut „victime” suficiente, fiecare sfârșit de an face ravagii, surprinzându-i pe oameni în beții, prin localuri, dansând și cu voie bună, cântând, înjurând și numărând... invers. Un singur cuvânt stabilește itinerariul unei mini-vacanțe, face liste de activități, face pregătirile de sfârșit de an, stabilește lista invitaților și intră chiar în intimitatea oamenilor stabilindu-le chiar ora de culcare. Da, despre Revelion este vorba. Nici nu se trezesc din mahmureala și îmbuibarea Crăciunului că deja oamenii încep să vorbească despre Revelion, să programeze, să invite... și totuși, ce este revelionul? 

Prohodul presei scrise

A citi, în sensul efectiv al cuvântului, constituie o activitate foarte personală și formativă care implică și dezvoltă în același timp o inteligență asimilatoare și o judecată critică. (Emile Planchard)

            Într-o anumită scenă din filmul Meet Joe Black (Întâlnire cu Joe BLack), Anthony Hopkins vorbește despre propria afacere, un trust de presă. Când o anumită companie și-a exprimat dorința de a-i cumpăra afacerea, el a replicat foarte nervos: Dreptul și puterea de a informa lumea este un privilegiu, nu o afacere.

           

            La început a fost... cuvântul

            Conștientizând de-a lungul timpului că vorba zboară, și că doar scrisul rămâne, omul și-a rafinat și îmbunătățit atât stilul de exprimare, cât și modul de transmitere a unui mesaj. Să scriem ne-a învățat Dumnezeu (a scris cu degetul pe piatră). De la scribii antici, care investeau timp și energie enormă în copierea manuscriselor pe piei de animale sau papirus, până la apariția tiparului și continunând până azi, scrisul a cunoscut revoluție după revoluție. Astăzi, termenul mass-media definește totalitatea mijloacelor de informare a maselor (radio, tv, presă, internet) (www.dexonline.ro). Presa scrisă ocupă azi un loc de primă importanță în suporturile de difuzare în masă a informațiilor. Apărut, cronologic, înaintea altor medii de difuzare a informației, ziarul este moștenitorul a două tipuri de scriere: cartea și inscripția stradală – cărora le adaugă propriile sale trăsături. Ziarul este înscris în timp: scris pentru a semnala și informa – el spune ce se întâmplă, ce s-a întâmplat sau ce se va întâmpla. (Maria Palicia, Presa scrisă și lecția, Ed. Mirton, Timișoara, 2006, p. 27). Scopul declarat al presei scrise a fost și este acela de a stimula în cititor simțul critic și abilitatea de a sintetiza.